Ruptura de ligament încrucișat anterior (LIA) este una dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului, afectând adesea sportivii de performanță sau amatori. Această afecțiune poate provoca durere intensă temporară, instabilitate și impotență funcțională, făcând activitățile zilnice dificile. Pentru mulți pacienți, intervenția chirurgicală de reinserție a ligamentului este o soluție eficientă pentru a recâștiga mobilitatea completă și pentru a preveni deteriorarea suplimentară a articulației genunchiului.
În acest articol, vom explora detalii despre ruptura LIA, de la diagnostic la simptomele comune, și când este necesară operația de reinserție.
Ce este Ruptura de Ligament Încrucișat Anterior (LIA)?
Ligamentul încrucișat anterior (LIA) este unul dintre cele patru ligamente principale care stabilizează articulația genunchiului, asigurând stabilitatea acestuia în timpul activităților care implică schimbări bruște de direcție, sărituri sau opriri rapide. O ruptură de LIA apare atunci când acest ligament este supus unei forțe crescute (care depășește capacitatea sa de rezistență).
Ruptura de LIA este frecventă în sporturi precum fotbalul, baschetul, schiatul și tenisul, dar poate apărea și în viața de zi cu zi, în urma unui accident sau a unei căzături. Această leziune poate varia de la o întindere sau rupere parțială până la o ruptură completă, ceea ce duce la instabilitatea genunchiului.
Rupturile de LIA, dacă nu sunt tratate adecvat, pot conduce la complicații pe termen lung, precum artroza. În funcție de mai mulți factori, tratamentul poate varia de la terapie conservatoare la intervenție chirurgicală. Operația de reinserție LIA este recomandată la rupturi acute cu bont ligamentar integru.
Diagnosticarea rupturii LIA
Diagnosticarea unei rupturi de LIA începe cu o evaluare clinică efectuată de medic, care va analiza istoricul pacientului și va efectua o serie de teste clinice. Unele dintre cele mai comune teste utilizate pentru a evalua instabilitatea genunchiului sunt testul Lachman, testul pivot shift sau testul sertarului anteroposterior, care pot fi folosite pentru a identifica mișcările necontrolate ale articulației.
Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda efectuarea unui RMN de 1.5 sau 3 Tesla (rezonanță magnetică nucleară), care oferă o imagine clară a stării ligamentului și a altor structuri din genunchi, precum meniscurile și cartilajul. Radiografiile se efectuează pentru a exclude alte leziuni osoase. În urma acestor investigații, medicul va putea stabili severitatea rupturii și cel mai bun plan de tratament.
Simptomele rupturii LIA
Ruptura de ligament încrucișat anterior este însoțită de o serie de simptome. Unul dintre cele mai comune semne este o senzație de „pocnet” la nivelul genunchiului, care poate fi auzită sau resimțită în momentul în care ligamentul se rupe. Imediat după, pacientul resimte o durere intensă și dificil de controlat, urmată de inflamarea articulației genunchiului.
Pe lângă durere, o altă caracteristică esențială a rupturii LIA este instabilitatea genunchiului. Pacienții descriu adesea senzația că genunchiul „cedează” sau că nu mai poate susține greutatea corpului, mai ales în timpul mersului sau al schimbărilor de direcție. Această instabilitate face dificilă desfășurarea activităților cotidiene și poate împiedica mersul normal.
Un alt simptom important este limitarea mișcărilor genunchiului în perioada imediat următoare accidentării. Flexia și extensia devin dureroase și restricționate, afectând capacitatea de a îndoi sau întinde complet piciorul. Acumularea de lichid (efuziune) în interiorul genunchiului poate agrava această limitare, crescând disconfortul.
Când se recomandă operația de reinserție LIA
Ligamentul încrucișat anterior este singurul ligament care nu se poate vindeca singur. Atunci când se rupe, în funcție de vârsta pacientului, vechimea, localizarea și tipul rupturii, acesta se poate reinsera sau reconstrui.
Operația de reinserție sau reconstrucție a ligamentului încrucișat anterior este de obicei recomandată atunci când ruptura este completă sau atunci când instabilitatea genunchiului este severă și nu poate fi gestionată prin tratamente conservatoare. În special pacienții activi, care practică sporturi sau au o viață profesională ce implică efort fizic, sunt adesea sfătuiți să opteze pentru intervenția chirurgicală.
De asemenea, operația este indicată atunci când pacientul dorește să revină la un nivel ridicat de activitate fizică, deoarece ligamentul încrucișat rupt nu se poate vindeca singur. Tratamentul conservator, care implică fizioterapie și purtarea unei orteze, poate fi eficient pentru persoanele în vârstă sau pentru cei care au un nivel redus de activitate, dar nu poate oferi stabilitatea necesară pentru cei care doresc să practice sporturi intense.
Decizia de a interveni chirurgical se ia, de asemenea, în funcție de riscul de complicații pe termen lung. Dacă genunchiul rămâne instabil, riscul de a dezvolta leziuni suplimentare ale meniscurilor sau cartilajului crește semnificativ.
Există metode noi de reparare mai puțin invazive și de augmentare a ligamentelor, cum ar fi metoda „Preservation First”. Aceasta permite pacientului să evite, cel puțin inițial, o intervenție majoră precum reconstrucția ligamentului încrucișat anterior, având o perioadă de recuperare mai rapidă și mai puține simptome postoperatorii deranjante. Puteți găsi mai multe detalii despre repararea ligamentului încrucișat anterior pe https://gregorysdifelicemd.com/acl-preservation/.
Cum se realizează operația de reconstrucție
Operația de reconstrucție a ligamentului încrucișat anterior se efectuează prin înlocuirea ligamentului rupt cu o neogrefa dintr-un alt tendon. În timpul intervenției, chirurgul va realiza tuneluri osoase prin care va introduce grefa. Acesta o va fixa prin dispozitive speciale de ancorare, precum șuruburile, care vor asigura stabilitate grefei și vor facilita începerea procesului de vindecare.
Grefonul folosit pentru a înlocui ligamentului rupt poate proveni din trei surse principale: 1. autogrefă (prelevată din tendoanele proprii ale pacientului, cum ar fi tendonul rotulian sau tendonul semitendinos), 2. allogrefă (prelevată de la un donator) sau 3. ligament artificial (realizat din materiale sintetice biocompatibile). Chirurgul va ancora grefonul în osul femurului și tibiei, recreând structura ligamentului încrucișat anterior original.
Succesul intervenției depinde de mulți factori, inclusiv de calitatea grefonului, de tehnica chirurgicală utilizată și de angajamentul pacientului în perioada de recuperare.
După operație, succesul pe termen lung depinde în mare măsură de procesul de ligamentizare, prin care neogrefa devine funcțională. Ligamentizarea este procesul biologic prin care grefa introdusă în timpul intervenției chirurgicale trece printr-o serie de transformări. Celulele din țesuturile adiacente migrează către grefă, iar acest proces stimulează formarea de noi vase de sânge, transformând grefa dintr-o structură histologică într-un ligament funcțional.
Deși reconstrucția ligamentului încrucișat anterior are o rată de succes ridicată, există cazuri în care procesul de vindecare a ligamentului nu are loc. Rata de eșec a operației poate ajunge până la 11%. Totodată, există cazuri în care pacienții revin la activitățile sportive înainte ca grefa să fie complet vindecată, ceea ce poate duce la complicații. De asemenea, răspunsul imun al pacientului poate afecta procesul de integrare a grefei, contribuind la eșecul acesteia în a deveni funcțională.
Procesul de recuperare după intervenția chirurgicală
Recuperarea după operația de reinserție LIA este un proces gradual, care poate dura mai mult de 6 luni, în funcție de severitatea leziunii și de răspunsul organismului la tratament. Recuperarea are mai multe etape:
- Renunțarea la cârje, între 14-30 de zile;
- Începerea alergării ușoare, între 60-90 de zile;
- Reîntoarcerea la sport, între 6 și 12 luni după ce pacientul trece testul de „reîntoarcere în siguranță la sport”.
Toate acestea depind și de celelalte probleme din genunchi.
Primele săptămâni după operație sunt esențiale pentru a reduce inflamația și durerea. Pacienții vor purta o orteză specială pentru a proteja genunchiul și vor folosi cârje pentru a reduce presiunea asupra articulației.
În primele etape ale recuperării, accentul se pune pe recâștigarea mobilității și flexibilității genunchiului. Fizioterapia joacă un rol crucial, ajutând pacienții să își recupereze treptat gama de mișcare și să-și îmbunătățească forța mușchilor din jurul genunchiului, în special cvadricepsul și tendonul. Exercițiile de stretching și întărire musculară sunt progresive, pentru a evita stresul asupra noului ligament.
Pe măsură ce procesul de vindecare avansează, pacienții încep să integreze exerciții mai complexe care vizează îmbunătățirea echilibrului și a coordonării. Reîntoarcerea la activitățile sportive este strict monitorizată și nu trebuie grăbită. De obicei, sportivii pot reveni la antrenamente ușoare după 6 luni, însă revenirea la competițiile de performanță poate dura până la un an.
Așadar, reinserția ligamentului încrucișat anterior reprezintă o soluție eficientă pentru pacienții care se confruntă cu o ruptură de LIA, oferind șansa de a-și recăpăta mobilitatea și stabilitatea genunchiului. Intervenția chirurgicală, deși necesită un angajament în ceea ce privește recuperarea, aduce rezultate excelente pentru cei care doresc să revină la activitățile fizice fără durere și restricții.
Diagnosticarea corectă și un plan de tratament bine pus la punct, inclusiv un program de recuperare adecvat, sunt esențiale pentru succesul pe termen lung. Cu îngrijirea potrivită, pacienții pot reveni la viața activă, evitând complicațiile și recâștigându-și încrederea în propriul corp.
Surse articol:
Cleveland Clinic, C.C. ACL Tear. Disponibil pe https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16576-acl-tear
Mayo Clinic, M.C. ACL Injury. Disponibil pe https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acl-injury/symptoms-causes/syc-20350738
OrthoInfo, O.I. Anterior Cruciate Ligament (ACL) Injuries. Disponibil pe https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/anterior-cruciate-ligament-acl-injuries/
Sanador. Ruptură de ligament încrucișat anterior în timpul antrenamentului. Disponibil pe https://www.sanador.ro/reconstructie-artroscopica-ligament-incrucisat-anterior
Regina Maria, R.M. Ligamentoplastia – tehnici de reconstrucție a ligamentului incrucisat anterior (LIA). Disponibil pe https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ligamentoplastia-tehnici-de-reconstructie-ligamentului-incrucisat-anterior-lia
Samitier, G., Marcano, A. I., Alentorn-Geli, E., Cugat, R., Farmer, K. W., & Moser, M. W. (2015). Failure of Anterior Cruciate Ligament Reconstruction. The archives of bone and joint surgery, 3(4), 220–240. Disponibil pe https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4628627/
Kemler, B., Coladonato, C., Sonnier, J.H., Campbell, M.P., Darius, D., Erickson, B.J., Tjoumakaris, F.P., Freedman, K.B. Evaluation of Failed ACL Reconstruction: An Updated Review. Open Access J Sports Med. 2024. Disponibil pe https://www.dovepress.com/evaluation-of-failed-acl-reconstruction-an-updated-review-peer-reviewed-fulltext-article-OAJSM
LaPrade, R., Why did my ACL Reconstruction Surgery Fail? Disponibil pe: https://drrobertlaprademd.com/revision-acl-reconstruction-acl-graft-failure-acl-knee-surgery-twin-cities-minnesota/
DiFelice, G., ACL repair. Disponbil pe: https://gregorysdifelicemd.com/acl-preservation/
