La nivelul oricărei articulații sinoviale intră în contact cel puțin două oase. Cartilajul articular (imaginea de mai jos) reprezintă țesutul care acoperă componentele osoase ale articulației.
Acesta are două roluri esențiale:
Defectul de cartilaj (imaginea de mai jos) reprezintă o zonă bine definită, în care cartilajul articular este lezat. În funcție de severitate și cauza sa, defectul de cartilaj poate fi clasificat în mai multe grade. Articulația cel mai frecvent afectată de defect de cartilaj articular este genunchiul.
Cartilajul articular nu are receptori de durere în structura sa, ceea ce înseamnă ca simptomul dureros nu este direct proporțional cu gradul leziunii. Astfel, este posibil ca unele leziuni de cartilaj articular să fie puțin dureroase în unele cazuri. Însă, în general, cu cât leziunea este mai adâncă, cu atât durerea este mai mare.
Simptome:
Tratamentul conservator poate fi aplicat în acut, sau după o perioadă mai îndelungată de la apariția leziunii.
Tratamentul în acut, pentru leziunile minore, de obicei post-traumatice, constă în protocolul RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation):
Dacă este necesar, se pot folosi antiinfamatoare non-steroidiene (AINS) pentru reducerea durerii și a inflamației. Dacă leziunea apare în timpul practicării sportului, leziunea este cel mai probabil una mai serioasă. De asemenea, daca simptomatologia persistă, diagnosticul precoce dat de medicul ortoped este extrem de important.
1. Tehnica “Microfracture” (Figurile 1, 2) – Vezi sectiunea Video pentru detalii
Este un procedeu chirurgical prin care organismul este stimulat să produca cartilaj articular în zona lezată. Prin acest procedeu, stratul superficial dens al osului este penetrat pentru a expune straturile profunde, în care există celule ale măduvei roșii hematogene. Aceste celule ajung la nivelul zonei lezate și umplu defectul de cartilaj.
Avantaje: Tehnica e cea mai puțin invazivă dintre toate tehnicile de reconstrucție a cartilajului articular, necesitând o singură intervenție, care poate fi efectuată complet artroscopic. Este sigură, iar rezultatele sale sunt pozitive în cazul majorității pacienților.
Dezavantaje: Cartilajul nou, care acopera defectul, nu are aceeași structură ca precum cartilajul articular normal, existând temerea că acesta nu va rezista in timp. Pacienții trebuie să faca recuperare post-operatorie, care include o perioadă în care pacientul nu se poate sprijini în membrul operat.
2. Condroplastia cu matrice – Vezi sectiunea Video pentru detalii
Implică implantarea unei matrici condrale la nivelul defectului, care este apoi lipită cu produse biologice. Condrocitele (celulele condrale) migrează la nivelul acestei matrici generând un cartilaj hialin de structură asemanatoare cu cartilajul nativ.
Avantaje: Condroplastia cu matrice este soluția de ales în defectele condrale de dimensiuni mari. Prin această procedură, defectul este acoperit cu cartilaj de calitate superioară fibrocartilajului generat prin microfracturi.
În orice caz, este recomandat ca, de îndată ce simțiți dureri, să programați o vizită la un medic ortoped bun, care vă va consulta și vă va oferi soluția potrivită. Diagnosticarea la timp și tratarea corespunzătoare sunt esențiale pentru recuperarea rapidă a pacienților.