
Ruptura de ligament încrucișat anterior al genunchiului (LIA) este o afecțiune frecventă la persoanele care fac sport și poate fi tratată în mai multe moduri. Ligamentul încrucișat anterior are un rol deosebit de important în ceea ce privește stabilitatea genunchiului. Pentru a-i înțelege rolul trebuie să îl privim în context. Articulația genunchiului este una dintre cele mai complexe din corpul uman și cuprinde trei oase: femurul, tibia și rotula (supranumită și patelă). Rotula se află în fa...
Diagnosticul este elaborat de către medicul ortoped în urma examenelor specifice:
Tratamentul pentru ligamente rupte încrucișat anterior variază în funcție de nevoile pacientului și este individualizat. Un pacient tânăr are nevoie de operația de reconstrucție a ligamentului. Un tânăr sportiv de performanță va necesita intervenție chirurgicală per primam (intervenție imediată după producerea leziunii). Pacienții mai puțin activi, de obicei în vârstă, își pot relua stilul de viață fără operație. Există, așadar, două modalități de a trata ruptura de ligament anterior al genunchiului: prin tratament conservator și prin tratament chirurgical.
Acest ligament este singurul care nu se vindecă prin imobilizare, astfel încât operația pentru ruptura de ligamente încrucișate este, uneori, imperativă, iar pentru a reda stabilitatea genunchiului este nevoie de reconstrucția acestuia. Chirurgul ortoped va înlocui ligamentul rupt cu o grefă de țesut, o matrice care va fi populată cu celule și se va transforma într-un nou ligament. Grefa poate fi obținută din mai multe surse:
Operația de de ligamentoplastie se desfășoară pe cale artroscopică, prin incizii mici. Acest tip de operație este mult mai puțin invaziv decât operația deschisă. Printre beneficii se numără: durere diminuată, spitalizare mai scurtă, timp mai rapid de recuperare.
Intervenția începe prin recoltarea grefei. Apoi se fac două incizii mici de o parte și de alta a tendonului rotulian, prin care se introduce camera de luat vederi (artroscopul) împreună cu celelalte instrumente necesare pentru operație. Se execută niște tuneluri în tibie și în femur, iar prin aceste tuneluri se trece grefa și se fixează la nivel femural și tibial printr-un sistem special conceput în acest sens.
Ligamentul încrucișat anterior este alcătuit din doua fascicule. Intervenția poate implica reconstrucția unui singur fascicul („single bundle”) sau a ambelor fascicule („double bundle”).
În ultimii ani reconstrucția “single bundle anatomic” a inclus și elemente din celelalte tehnici, prin crearea unui grefon cu o grosime similară cu cea a ligamentului original, plasat la nivelul femurului în poziție anatomică.
Un ligament încrucișat anterior rupt complet nu se va vindeca fără operație, însă acest lucru nu înseamnă că operația este obligatorie. Tratamentul conservator este unul potrivit pentru pacienții în vârstă sau sedentari. Dacă celelalte structuri ale genunchiului sunt intacte, medicul poate recomanda variante terapeutice simple, nechirurgicale, printre care se numără:
Pacientul este externat a 2-a zi și își poate relua activitatea sportivă după aproximativ cinci luni, în funcție de gradul de recuperare. La externare, pacientul va putea merge fără mari probleme și fără un disconfort ridicat (se va ajuta și de cârje în acest sens). De asemenea, pacientul va trebui să fie capabil să ajungă la 90 grade de flexie în primele 2 zile de după operație. Medicul va prescrie un tratament medicamentos menit să prevină infecția și tromboza și să grăbească vindecarea.
Firele se scot la circa 2 săptămâni de la operație, moment în care pacienții pot relua munca de birou. Pentru alte activități - muncă de teren, ridicare de greutăți - se va mai aștepta până la 1,5 sau chiar 4 luni.
Reluarea activității sportive se face la aproximativ 5 luni după operație. Sportivii de performanță sunt o categorie aparte de pacienți și, datorită efortului intensiv pe care îl depun în vederea recuperării, se vor întoarce mai repede la viața sportivă.
Conceptul de întoarcere în siguranță la sport implică efectuarea unor teste și măsurători. Atunci când membrul pelvin operat prezintă 90% din capacitatea membrului pelvin sănătos, se poate considera ca pacientul se întoarce în siguranță la sport. Recuperarea postoperatorie necesită un comportament precaut, menit să prevină alte leziuni.
Ruptura de ligament încrucișat anterior nu este o leziune foarte gravă. Ea are, însă, potențialul de a deveni periculoasă dacă este ignorată și dacă nu este tratată corespunzător. Este extrem de important, deci, ca la orice traumatism resimțit să consultăm un specialist pentru a trata afecțiunea în cel mai scurt timp și cu minim de neajunsuri.
Sursa foto: Shutterstock.
Dr. Codorean vă oferă un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.