I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

entorsa-de-glezna-1200x800.jpeg

22/11/2022 Blog3

Entorsa de gleznă este cea mai comună leziune produsă la nivelul membrului inferior și apare ca urmare a întinderii excesive sau a rupturii ligamentelor gleznei. Aceasta poate fi o leziune gravă care se poate declanșa în timpul realizării activităților sportive, dar poate apărea inclusiv ca rezultat al călcatului strâmb.

Răsucirea excesivă a gleznei afectează ligamentele și stabilitatea acesteia, în așa fel încât recuperarea în urma entorsei de gleznă poate fi de lungă durată. Pentru o vindecare completă și pentru redarea în întregime a forței și mobilității gleznei afectate, indiferent de nivelul leziunii produse, pacientul trebuie să se afle sub atenta supraveghere a medicilor și să urmeze indicațiile oferite de aceștia.

În lipsa unui tratament și a unei recuperări corespunzătoare realizate în timp util și duse la bun sfârșit în perioada stabilită de către medic, ligamentele gleznei pot rămâne nevindecate, iar ca rezultat entorsele de gleznă vor continua să se repete. Această acțiune conduce la diverse afecțiuni, reducând semnificativ capacitatea pacienților de a se bucura de o viață activă. Din acest motiv, prevenția este necesară în activitățile pe care le exercităm zilnic și urmarea cu atenție a sfaturilor medicale acordate exclusiv de către specialiști.

Ligamentele gleznei – Ce se întâmplă atunci când ne scrântim piciorul

Glezna este susținută de mai multe ligamente, leziunea afectând nu unul, ci un grup de ligamente ale gleznei. Ligamentele gleznei au rolul de a fixa oasele gambei de oasele piciorului, fiind afectate ligamentul talofibular anterior, posterior și calcaneofibular. Având în vedere localizarea leziunilor, entorsele pot fi laterale, mediale și înalte, deasupra nivelului gleznei.

Mecanismul de producere

Entorsa de gleznă se poate produce atât în timpul activităților sportive, cât și în timpul exercitării activităților zilnice. Alergarea cu picioarele poziționate incorect, accidentarea pe parcursul exercițiilor fizice și coborârea sau urcarea pot declanșa această patologie, din cauza răsucirii excesive a gleznei în interior prin inversiune sau în exterior prin eversiune.

entorsa de glezna

 Gradele entorsei de gleznă

În funcție de severitatea leziunii, entorsa de gleznă poate fi de mai multe grade: gradul 1, gradul 2 și gradul 3.

 Entorsa gleznă gradul 1

Entorsa de gleznă de gradul 1 este ușoară, ligamentele suferind o întindere și nu o ruptură. În cazul acestui tip de entorsă durerea este scăzută ca intensitate, iar articulația piciorului rămâne suficient de stabilă. Entorsa de gleznă grad 1 nu necesită intervenție chirurgicală.

Entorsa gleznă grad 2

Când ne referim la entorsa de gleznă de gradul 2, ruptura ligamentelor este parțială, iar durerea și instabilitatea la nivelul gleznei sunt moderate. Entorsa de grad 2 poate fi catalogată drept o entorsă cu o gravitate de nivel mediu.

Entorsa gleznă grad 3

Entorsa de gleznă de gradul 3 este cea mai severă leziune dintre cele menționate și presupune ruptura totală a ligamentelor. În acest caz, instabilitatea gleznei și durerea sunt foarte pronunțate, iar în anumite situații va fi nevoie de intervenție chirurgicală pentru repararea acesteia.

Simptome entorsă gleznă

Principalele simptome ale entorsei la gleznă sunt inflamația, senzația de căldură care radiază din zona gleznei, umflarea, pulsarea articulației afectate, scăderea capacității de mișcare a gleznei și apariția vânătăilor. Acestea pot afecta activitățile zilnice, pacientului fiindu-i dificil să stea în picioare sau să meargă.

Complicațiile entorsei de gleznă

Entorsa de gleznă netratată poate duce la complicații, crescând șansele ca pacientul să dezvolte o serie de alte probleme articulare de-a lungul timpului. Printre complicațiile entorsei de gleznă se numără durerea constantă, instabilitate articulară la nivelul gleznei și artrita. Pentru un diagnostic corect și pentru a crește șansele unei recuperări corespunzătoare, este indicată prezentarea din timp la un consult ortopedic.

Tratament entorsă gleznă – Refacere ligamente

Refacerea ligamentelor gleznei este mai dificilă în cazuri severe, unde simptomele persistă mai multe săptămâni. Tratamentul pentru entorsa de gleznă poate fi non-chirurgical și chirurgical, în funcție de gradul leziunii.

Pentru tratarea entorsei de gleznă de nivel mediu, este necesară imobilizarea în orteză și folosirea cârjelor la mers. Fiziokinetoterapia este obligatorie pentru recuperarea după oricare entorsă. Astfel pot fi redate treptat mobilitatea și forța gleznei.

Tratamentul chirurgical poate fi necesar în cazul leziunilor grave, de gradul 3, moment când mobilitatea este redusă la minimum, pacientul resimte instabilitate și durere severă la nivelul gleznei și nu se poate deplasa.

Protocol de recuperare pentru entorsa de gleznă

După ce glezna nu mai este umflată și zona dureroasă, pot fi începute exercițiile de recuperare pentru entorsa de gleznă, recomandate de către medicul ortoped și fiziokinetoterapeut.

Tratamentul conservator constă în protocolul „RICE”: Rest (Odihnă), Ice (Gheață), Compression (Compresie) prin intermediul unei fașe elastice și Elevate (Ridicare), prin menținerea gleznei deasupra nivelului inimii. Compresele cu gheață sunt recomandate în primele 2 zile de la accidentare, fiind aplicate aproximativ 20 de minute la un interval de 2-3 ore. În ceea ce privește compresiile, este de menționat faptul că banda din jurul gleznei nu trebuie să fie strânsă excesiv, pentru a permite circulația normală a sângelui.

Antiinflamatoarele pot contribui la recuperarea după entorsa de gleznă, pentru scăderea în intensitate a durerii. Acestea vor fi administrate conform recomandărilor medicului.

Exerciții pentru entorsa la gleznă

Exercițiile pentru entorsa de gleznă au ca obiective principale creșterea mobilității și întărirea musculaturii, fiind necesare în toate cazurile de tratare a entorsei. Cu cât glezna este mai afectată, cu atât se prelungește timpul de vindecare și procesul de refacere. Este recomandat ca procesul de recuperare să se facă într-un centru de fiziokinetoterapie, sub supravegherea personalului medical specializat.

Unul dintre exercițiile recomandate acasă pentru recuperarea mobilității presupune desenarea literelor în aer cu degetul mare al piciorului afectat. Exercițiile de recuperare după entorsa de gleznă sunt personalizate pentru fiecare pacient în parte, păstrând în vedere gradul de severitate a leziunii.

FAQ:

Q: În cât timp se vindecă entorsa la gleznă?

A: Timpul de vindecare este de la câteva zile până la câteva luni, în funcție de gradul de severitate al leziunii.

Q: Se poate merge cu o entorsă la gleznă?

A: În cazul unei leziuni ușoare, da. Dacă vorbim despre leziuni medii, pacientul poate merge cu glezna imobilizată în orteză, iar în cazul rupturii totale a ligamentului, acestuia îi este imposibil să meargă.

Bibliografie:

1.     https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2001/0101/p93.html

2.     https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4293961/

3.     https://www.webmd.com/pain-management/ankle-sprain

4.     https://www.webmd.com/a-to-z-guides/ankle-sprain-treatment


proteza-de-genunchi-min-1200x801.jpeg

12/08/2022 Blog9

Înaintarea în vârstă și predispozițiile genetice determină afecțiuni precum gonartroza. În unele cazuri metodele clasice de tratament dau roade, însă în stadii avansate se recomandă intervenția chirurgicală. Mai exact, pentru acest gen de probleme se ia în considerare intervenţia chirurgicală de protezare a genunchiului (artroplastia totală de genunchi).

Proteza genunchiului este o unealtă care oferă pacientului posibilitatea de a recăpăta mobilitate. Aceasta diminuează semnificativ durerea provocată de gonartroză prin înlocuirea cartilajului articular afectat. În esență, componentele femurale și tibiale sunt învelite de metal, iar despărţitorul de un plastic special ce facilitează mișcările de flexie și extensie ale genunchiului.

Intervenția chirurgicală are o durată de aproximativ 1-2 ore. Pacienţii, de cele mai multe ori, pot merge încă de a doua zi după operație cu ajutorul unui cadru, fiind o procedură sigură şi eficientă care duce la eliminarea durerii și corectarea deformării piciorului.

Anatomia genunchiului

Anatomia genunchiului este formată, în mare, din 3 componente: capătul inferior al femurului, capătul superior al tibiei şi rotula (patela). Partea în care aceste 3 structuri se intersectează este marcată de un cartilaj articular. Cartilajul este neted, protejează oasele şi le permite să se mişte uşor.

Apoi, între femur şi tibie există 2 structuri în formă de „C” numite meniscuri. Ele acţionează prin absorbţia şocurilor la care este supusă articulaţia genunchiului.

Dacă genunchiul funcționează sănătos, toate părțile respective lucrează armonic, facilitând fluiditatea în mișcare. În momentul în care intervine o accidentare gravă sau o afecțiune precum gonartroza, atunci această armonie este perturbată şi apar durerile, scăderea forţei musculare şi diminuarea mobilităţii.

anatomia genunchiului

Tipuri de proteze ale genunchiului

Proteza este de două feluri: parțială  (numită și unicompartimentală) și totală (numită și tricompartimentală). Proteza parțială înlocuiește doar părțile afectate ale genunchiului, în timp ce proteza totală înlocuiește complet genunchiul.

Există, de asemenea, o altă variantă de a exemplifica tipurile de proteze ale genunchiului. Cele ce se bazează pe sistemul de fixare pe os pot fi cimentate sau necimentate.

Când se recomandă implantarea protezei totale de genunchi

Protezarea totală a genunchiului este sugerată în momentul în care se descoperă cât se poate de clar că pacientul suferă de o afecțiune precum gonartroza.

Semnele esențiale ce pot determina suspectarea afecțiunii și decizia de efectuare a operației au legătură cu durerea de genunchi constantă și rigidizarea acestuia. Ne referim în această situație la împiedicarea acțiunilor uzuale precum mersul pe jos, urcatul scărilor, coborâtul şi urcatul din sau în maşină. Durerea se amplifică din ce în ce mai mult în timpul mersului, până în punctul în care simți nevoia unui baston sau a unui punct de sprijin.

Alte simptome pot fi durerea de genunchi care nu cedează în timpul repausului, respectiv deformarea genunchiului (arcuirea genunchiului spre interior sau exterior). Să nu uităm de semnele care nu dispar. Dacă în ciuda tratamentului conservator precum medicaţia antiinflamatorie, infiltraţiile intraarticulare și fizioterapia nu apar îmbunătățiri, atunci se recomandă intervenția chirurgicală.

Operația de protezare a genunchiului

O mențiune importantă este faptul că pacientul primește cu câteva săptămâni înainte de operaţie diverse recomandări:

Prima recomandare este legată de medicamentație. În cazul în care este posibil, opriţi Aspirina (Aspenter) cu 5 zile înainte de operaţie. Tratamentele  anticoagulante de tipul Plavix sau Sintrom trebuie comunicate medicului de la bun început, astfel încât acestea să fie oprite înainte de intervenţia chirurgicală de protezare. Modificarea tratamentelor cardiace se face numai în urma discuțiilor și recomandărilor medicului cardiolog. Este indicat ca pacientul să expună specialistului o listă cu toate medicamentele pe care le folosește, lista fiind predată la consultul preanestezic.

Pacienţii sunt rugaţi să nu mănânce şi să nu bea nimic cu 8 ore înainte de operaţie. Genunchiul pacientului va fi poziționat astfel încât medicul să poată ajunge cu ușurință la toate ligamentele. Se aplică o anestezie de la brâu în jos și va fi efectuată o incizie de 15-20 cm. Suprafeţele afectate ale cartilajului articular sunt îndepărtate împreună cu o mică parte din osul de dedesubt. După înlăturare se aplică implanturi metalice care recreează suprafaţa articulaţiei (de cele mai multe ori ele se cimentează în os). Se adaugă un distanţier de plastic între componentele metalice pentru a asigura o suprafaţă lină de alunecare. Înainte de a coase incizia, medicul va mișca ușor genunchiul pacientului pentru a testa mobilitatea protezei.

oăeratia de protezare a

Recuperarea după operația de implantare a protezei de genunchi

După operația de implantare a protezei de genunchi este necesară recuperarea medicală. Spitalizarea în general durează 2 zile, iar pacientul e încurajat să meargă cu ajutorul cadrului încă din a doua zi după operație. Medicaţia antialgică este personalizată, adaptată în funcție de fiecare pacient în parte, iar antibioticul intravenos va fi administrat pentru 24 ore după operație.

De asemenea, se vor aplica medicamente anticoagulante pentru circa 30 zile postoperator. Un kinetoterapeut va lucra cu pacientul zilnic şi îl va învăţa cum să meargă în siguranţă şi ce mişcări are voie să facă. Revederea cu medicul după operație este la 14 zile, 45 zile, 3 luni, 6 luni, 1 an şi apoi anual.

Exerciţii de recuperare

Protocolul de recuperare este esențial în succesul unei astfel de intervenții chirurgicale. Exercițiile de recuperare vor începe imediat după procedură și au ca scop în primă fază întărirea musculaturii din jurul protezei. A doua zi după operație va începe kinetoterapia, unde vă veți folosi inițial de dispozitive de mobilizare pasivă menite să ajute în efectuarea unor mișcări ușoare de întindere și îndoire. Printre exerciții se numără și flexia-extensia gleznei, extensia activă a genunchiului, flexia activă a acestuia, dar și mișcări pentru recăpătarea echilibrului. În general, tipurile de exerciții de recuperare sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărui pacient.

FAQ:

Q: Cât durează o operație de proteză la genunchi?

A: Intervenția chirurgicală are o durată de aproximativ 1-2 ore, iar pacienţii, de cele mai multe ori, pot merge încă de a doua zi după operație cu ajutorul unui cadru.

Q: Când trebuie înlocuită proteza?

A: Odată cu trecerea timpului, proteza se poate uza, ceea ce determină necesitatea unei proteze de revizie. Protezele moderne sunt extrem de rezistente, însă există șanse ca după 15-20 de ani să fie nevoie de înlocuire.

  

Bibliografie:

Yvet Mooiweer, Martin Stevens – Being active with a total hip or knee prosthesis: a systematic review into physical activity and sports recommendations and interventions to improve physical activity behavior – European Review of Aging and Physical Activity

Insall J, Tria AJ, W N Scott – The total condylar knee prosthesis: the first 5 years – Clinical Orthopaedics and Related Research, 01 Nov 1979, (145):68-77

Ernesto C. Martinez-Villalpando, Hugh Herr- Agonist-antagonist active knee prosthesis: A preliminary study in level-ground walking –  Journal of Rehabilitation Research & Development


infiltrații-cu-celule-stem-din-adipocite.jpeg

29/04/2022 Blog6

O metodă care a schimbat perspectiva în tratarea diferitelor probleme la nivelul cartilajelor, articulațiilor, oaselor și țesuturilor este infiltrația cu celule stem. Celulele respective sunt capabile să se autoreînnoiască foarte rapid și posedă numeroase proprietăți. 

Având un succes considerabil în ortopedie și medicină regenerativă, medicii și specialiștii din întreaga lume au analizat cât mai multe opțiuni din care se pot extrage astfel de celule pentru ulterioare tratamente. Inițial celulele stem erau extrase, pentru acest tip de infiltrații, din măduva osoasă. Procedura este minim invazivă și fără dureri, pacientul fiind supus anesteziei. Totuși, s-a demonstrat recent că celulele stem (hMSCs) pot fi obținute și din pulpa dentară, membranele fetale ale placentei sau din țesutul adipos.

Ce sunt celulele stem și adipocitele?

În momentul în care organismul întâmpină diferite situații ce declanșează degenerarea, atunci intervin celulele stem. Rolul acestora este axat pe regenerarea și vindecarea zonei cu probleme. Adesea oamenii trăiesc cu preconcepția că celulele stem pot fi găsite doar în cordonul ombilical la nou născuți, dar puțini știu că de fapt acestea se pot obține și din alte părți ale organismului, folosind o metodă specială.

Comparând toate variantele descoperite până acum, soluția ideală de extragere a celulelor stem pentru infiltrații este din celulele adipocite, respectiv elementele ce formează țesutul adipos. Acest fapt se datorează cantității de hMSCs a țesutului adipos pe 1g de țesut, care este aproape de 500 de ori mai mare decât în măduva osoasă. Mai mult, celulele stem derivate din măduva osoasă îmbătrânesc mai repede decât cele ale țesutului adipos, pentru cel din urmă neexistând limită de vârstă pentru recoltare și eficacitate.

Probleme medicale tratate prin infiltrații cu celule stem și desfășurarea procedeului 

Aportul celulelor stem (celule mezenchimale cu capacitate de a se transforma în celule specializate) aduce un avantaj semnificativ în tratarea unor afecțiuni sau situații precum: 

  • leziuni de menisc de grad mic;
  • leziuni de menisc tratate prin suturi meniscale realizate artroscopic (favorizează cicatrizarea meniscului suturat);
  • leziuni de cartilaj în stadiile II și III;
  • leziuni tendineale traumatice și degenerative (rupturi parțiale ale coafei rotatorilor umărului, rupturi parțiale Achiliene);
  • rupturi musculare, epicondilite sau pseudoartroză.

Recoltarea de țesut adipos se face din zona abdomenului sau coapselor. După extragerea țesutului adipos printr-o mini liposucție aspirativă cu anestezie locală, se prepară produsul injectabil într-un mediu steril pentru a se obține un concentrat de celule mezenchimale. 

Substanța în forma sa finală se injectează intra-articular, intra-tendinal sau intra-muscular, în funcție de patologia fiecărui pacient și factorii de creștere. Procedura se realizează în cadrul clinicii și durează 60 de minute. Se recomandă aplicarea compreselor cu gheață local timp de 20 de minute, de 2-3 ori pe zi, la 1-2 zile după infiltrație.

Avantajele infiltrației cu celule stem și condițiile pentru acceptarea acestora

Avantajele unei astfel de practici medicale sunt numeroase. De exemplu, procedura de recoltare, dar și cea de infiltrație se pot face în aceeași ședință. Un alt avantaj este reprezentat de lipsa efectelor secundare. Datorită faptului că produsul recoltat/injectat nu este un material străin pe care organismul să îl respingă, ci o autogrefă de la același pacient, totul decurge extrem ușor. 

Totodată, infiltrațiile cu celule stem nu sunt condiționate de vârstă, astfel că de acestea pot beneficia copii, tineri, adulți și vârstnici deopotrivă. Acest tip de celule sunt folosite de organism pe toată perioada vieții, într-adevăr în anumite etape ale sale fiind mult mai numeroase și eficiente. Nu în ultimul rând, lejeritatea practicii reprezintă un alt avantaj important. Atunci când sunt elaborate infiltrații pe baza celulelor stem din adipocite, pacientul nu are nevoie de internare, fiind o procedură minim invazivă ce se poate efectua folosind doar anestezie locală.

Pentru a fi considerată ideală pentru aplicații clinice, sursa de adipocite trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • procedura de recoltare să fie minim invazivă;
  • disponibilitate în cantități mari;
  • celulele recoltate trebuie să își păstreze viabilitatea și potențialul de diferențiere;
  • celulele trebuie să poată fi implantate într-un mod sigur și eficient, atât ca autologe (propriile celule ale pacientului), cât și ca alogene (transplantul de la o altă persoană).

Bibliografie:

Carelli S., Messaggio F., Canazza A. et al. Characteristics and Properties of Mesenchymal Stem Cells Derived from Micro-fragmented Adipose Tissue. Cell Transplantation 2014 May 6.

Tremolada C, PAlmieri G, Ricordi C. Adipocyte transplantation and stem cells: plastic surgery meets regenerative medicine. Cell Transplantation 2010 19(10):1217-23.

Zhao, C. Betzler, F. Popp, C. Bruns. Fair or Foul: Time for Standard Protocols for Potential Application of Adipose-Derived Stem Cells? J Stem Cell Res Ther (2014), 4(220):2


© 2023 Dr. Ion Bogdan Codorean

Sus