
În mitologia greacă, Ahile este poate cel mai puternic erou al Războiului Troian, care are însă un singur punct slab: călcâiul. Asemenea lui Ahile, foarte mulți sportivi se tem de posibilitatea de a-și accidenta acest tendon și de cum le pot fi afectate performanța și cariera. În continuare, vei afla mai multe despre tendonul lui Ahile și despre posibilele sale afecțiuni.
Scris și revizuit medical de Dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortopedie-traumatologie. Actualizat la: 15 august 2026.
Cunoscut și ca tendonul calcanean, tendonul lui Ahile este o structură de țesut conjunctiv care leagă mușchiul triceps sural de calcaneu — face legătura dintre gambă și călcâi, permițând mișcarea piciorului în timpul mersului și al alergatului.
Fiind cel mai voluminos tendon din organismul uman, are o lungime de aproximativ 15 centimetri și o rezistență crescută la rupere. Pentru adulți, rezistența medie la rupere prin tracțiune este estimată la 192 de kilograme, iar tendonul poate suporta o încărcătură de până la 400 de kilograme. Pe măsură ce îmbătrânim, această rezistență poate scădea până la 160 de kilograme, motiv pentru care afecțiunile tendonului lui Ahile sunt mai des întâlnite la persoanele trecute de prima vârstă.
Debutul oricărei afecțiuni la nivelul tendonului lui Ahile are ca prim simptom durerea. Poate fi simțită inițial ca o rigiditate care apare adesea dimineața, la primii pași. Durerea devine mai pronunțată pe parcursul zilei, de fiecare dată când piciorul are contact cu solul sau cu o suprafață tare. Sportivii resimt dureri în special la începutul și la finalul unui antrenament. Dacă afecțiunea devine cronică, poate apărea o umflătură dureroasă la atingere.
Cea mai comună cauză a durerii ține de efortul fizic solicitant — mișcările repetate de oprire și pornire din jogging sau din sporturile cu alergare (baschet, tenis, fotbal). Încălțămintea incomodă (pantofi cu toc, calapod nepotrivit) este o altă cauză frecventă.
În urma solicitării tendonului lui Ahile, pot apărea următoarele afecțiuni:
O ruptură parțială poate prezenta simptome neglijabile sau poate fi asimptomatică, în timp ce o ruptură totală este însoțită de durere bruscă și pierderea mobilității piciorului.
Diagnosticul este stabilit de medicul ortoped în urma unei anamneze și a unei examinări clinice amănunțite, în care se verifică:
Pacientul va avea dificultăți la ridicarea pe vârfuri, iar în cazul rupturii, poate fi în imposibilitatea de a efectua această mișcare.
Pentru afecțiunile tendonului Ahilean, medicul ortoped poate recomanda:
O ruptură a tendonului ahilean va fi de obicei tratată prin intervenție chirurgicală. Există și o alternativă nechirurgicală — imobilizarea piciorului în atelă gipsată sau într-o orteză cu piciorul în flexie plantară — care permite tendonului să se vindece singur, cu riscul unei noi rupturi. Indiferent de metodă, urmează o perioadă de recuperare de câteva luni, cu kinetoterapie și fizioterapie pentru mobilitate și forța musculaturii gambei.
Pentru sportivii de performanță sau persoanele cu activitate fizică intensă:
Dacă anumite exerciții provoacă durere în zona tendonului, este recomandat să fie evitate și să fie consultat medicul ortoped.
Dr. Codorean vă oferă un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.